banners

Cum faci plângere penală unui jandarm?

joi, 10 martie 2016, ora 03:32. Publicat de Cristian C.

jandarm..

Dacă ați fost victima unui abuz din partea unui reprezentat al poliției sau al jandarmeriei, săvârșit fie pe stadioane, fie în secții sau în orice altă împrejurare, pentru apărarea drepturilor voastre, nu ezitați să formulați plângere penală, prin care să solicitați cercetarea și tragerea la răspundere a celui responsabil.

Plângerea reprezintă modalitatea prin care o persoană fizică sau juridică, ce a fost victima unei infracțiuni, încunoștințează organele de urmărire penală despre comiterea faptei.

Cine face plângerea?

Titularul plângerii este în primul rând persoana vătămată, personal sau prin mandatar special (ex. avocat), dar aceasta se poate formula inclusiv de unul din soți pentru celalalt soț; de copilul major pentru părinte sau de reprezentantul legal pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu (minorii).

Plângerea penală se poate face atât în formă scrisă, cât și oral, consemnându-se într-un proces verbal, de către organul de urmărire penală căruia este adresată. Art. 289 Cod Pr. Pen. indică în mod express elementele ce trebuie să se regăsească în conținutul plângerii și anume: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Legat de indicarea făptuitorului, știm foarte bine că jandarmii nu se legitimează niciodată, iar în cazul în care reprezentantul Jandarmeriei refuză sa se legitimeze, vă recomandăm să faceți o adresă la inspectoratul de jandarmerie, prin care să solicitați informații în legatură cu persoanele desemnate pentru evenimentul respectiv, din zona unde a avut loc abuzul. Încercați, de exemplu, să rețineți numărul de înmatriculare al mașinii Jandarmeriei sau orice element prin care îl puteti identifica pe jandarmul respectiv (ecuson, nume de pe uniformă, gradul).

abuzuri

Unde se depunde plângerea penala?

După ce ați redactat plângerea conform conținutului de mai sus și cu descrierea cât mai amănunțită a situației de fapt, ce face obiectul acesteia, o depuneți la organul de urmărire penală, competent material și teritorial. Lipsa unor elemente din cuprinsul plângerii atrage sancțiunea restituirii, cu indicarea elementelor care lipsesc, iar plângerea greșit îndreptată se va trimite pe cale administrativă organului de urmărire penală competent.

Competenta teritorială pentru urmărire penală/judecarea infracțiunilor  săvârșite de persoane fizice/juridice în România este determinată în ordine de anumite criterii legale, potrivit art.41 Cod. Pr. Pen., dintre care amintim că, în principal, competent teritorial este organul de urmărire penală din raza teritorială a locului unde s-a săvarșit infractiunea.

Astfel, dupa redactare, aveți posibilitatea de a depune plângerea la organul de poliție sau la parchetul din raza locului unde a fost săvârșită infracțiunea. Dacă făptuitorul are calitatea de militar, urmărirea penală se va efectua în mod obligatoriu de către procurorul militar din cadrul parchetelor militare sau secțiilor militare ale parchetelor. Pentru soluționarea cu celeritate a cauzei, va sfătuim să depuneți plângerea direct la parchet și să aduceți la cunoștință cele întâmplate conducerii inspectoratului de jandarmerie/poliție, pentru aplicarea eventualelor sancțiuni și din partea acestora.

În susținerea plângerii, trebuie să indicați probele de care beneficiați, care, potrivit art.97 Cod. Pr. Pen., reprezintă elemente care servesc la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o, la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. Potrivit art.5 alin.1 Cod. Pr. Pen. instanțele de judecată au obligația de a asigura pe bază de probe aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului, probe administrate și la cererea acestor din urmă persoane, cum astfel stabilește art.100 alin.2 Cod. Pr. Pen. Este important de subliniat că probele nu au valoare dinainte stabilită prin lege, ele fiind supuse liberei aprecieri a instanței, care în luarea deciziei hotărăște motivat cu trimitere la toate probele, condamnarea inculpatului fiind posibilă doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Concret, în plângere puteți indica datele de identificare ale unor eventuali martori care au asistat la abuzul pe care l-ați suferit, anumite înregistrări video/audio, sau orice alte probe care pot confirma cele susținute în plângere. Este de amintit că nu aveți obligația de a  indica încadrarea juridică corectă a faptei în plângere. Dacă totuși ați făcut-o, organele de urmărire penală nu sunt ținute de aceasta, putând să înceapă urmărirea penală pentru încadrarea juridică pe care o consideră legală.

jandarmi - mare

Având calitatea de funcționar public, reprezentantului poliției sau jandarmeriei care a săvârșit abuzul i se pot aduce invinuiri de natură specifică. Dacă ați fost victima unei amenințări sau loviri din partea unui jandarm/polițist, puteți să formulați plângerea pentru infracțiunea de purtare abuzivă, reglementată de art.296 Cod. Pen. Astfel, potrivit alin.1, întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană, de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la o luna la 6 luni sau amendă. Tot astfel, potrivit alin.2, amenințarea ori lovirea sau alte violențe săvârșite în condițiile alin.1, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune (amenițare/lovire) ale carei limite speciale se majorează cu o treime.

Pierderea calității de polițist/jandarm a făptuitorului, dupa comiterea faptelor, nu prezintă importanță pentru existența infracțiunii.

Dacă, prin actele de violență, se urmarește vătămarea corporală, purtarea abuzivă va fi reținută în concurs cu această din urmă infracțiune.

O situație diferită intervine atunci când sunteți urmărit sau judecat într-o cauză penală. În acest sens, dacă amenințările sau violențele sunt îndreptate împotriva voastra pentru a vă determina să dați/să nu dați o declarație, să dați declarații mincinoase sau să vă retrageți declarațiile, aceste fapte vor constitui infracțiunea de cercetare abuzivă, prevăzute de art.280, ale caror limite de pedeapsă sunt mult mai ridicate (2-7ani).

Pentru orice nelămurire sau suport juridic nu ezitați să ne contactați pe mail: revista_ultra@yahoo.com

Articol realizat de redacția Revistei Ultra’ împreună cu Răzvan Rocsoreanu, avocatul publicației.

banner 2

surse foto: Mediafax Foto//Bogdan Stamatin , monitorulcj.ro

Un răspuns la “Cum faci plângere penală unui jandarm?”

  1. Gabriel spune:

    Presupun că ați mai auzit de cazuri în care victima abuzului se afla sub influența alcoolului. Se fac teste de genul în momentul depunerii plângerii? Poate fi acest fapt considerat o infracțiune?

Lasă un răspuns

EnglishFrenchGermanItalianPortugueseRomanianRussianSpanish
coming soon